Credincioșii ortodocși au intrat în Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel, o perioadă de rugăciune, cumpătare și pregătire spirituală.
Creștinii ortodocși au intrat luni, 8 iunie, în Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel, una dintre cele patru mari perioade de post de peste an. Considerat un post al pregătirii spirituale și al întăririi credinței, acesta precede sărbătoarea dedicată celor doi mari apostoli, celebrată anual la 29 iunie.
Postul Sfinților Petru și Pavel, cunoscut în tradiția populară și sub denumirea de „Postul Sânpetrului”, este unul dintre cele mai vechi posturi din calendarul creștin și are o durată variabilă de la un an la altul, în funcție de data Paștelui.
Cât durează Postul Sfinților Petru și Pavel în acest an
În 2026, postul începe la 8 iunie și se încheie pe 28 iunie, inclusiv, în ajunul sărbătorii Sfinților Apostoli Petru și Pavel. Astfel, credincioșii vor posti timp de 21 de zile.
Durata acestui post nu este fixă deoarece începutul său este calculat în funcție de data Sfintelor Paști și de sărbătoarea Rusaliilor. El începe în lunea de după Duminica Tuturor Sfinților, prima duminică după Rusalii.
Cine au fost Sfinții Petru și Pavel
Sfinții Apostoli Petru și Pavel sunt considerați doi dintre cei mai importanți propovăduitori ai creștinismului.
Sfântul Petru, unul dintre cei 12 apostoli ai lui Iisus Hristos, este văzut ca simbol al credinței neclintite și al pocăinței. Potrivit tradiției creștine, el a fost martirizat la Roma în timpul împăratului Nero.
Sfântul Pavel, deși nu a făcut parte dintre cei 12 apostoli, a avut un rol esențial în răspândirea creștinismului în lumea greco-romană. Epistolele sale reprezintă o parte importantă a Noului Testament.
Ce este permis în timpul postului
Postul Sfinților Petru și Pavel este considerat mai ușor decât Postul Paștelui sau Postul Crăciunului.
În această perioadă, credincioșii sunt îndemnați să se abțină de la consumul de carne, ouă și produse lactate, punând accent pe rugăciune, cumpătare și fapte bune.
În multe zile ale postului există dezlegare la pește, conform calendarului bisericesc. Dezlegările diferă de la un an la altul și sunt stabilite de Biserica Ortodoxă.
Tradiții și obiceiuri populare
În tradiția populară românească, Sânpetru este considerat protectorul agriculturii, al pescarilor și al gospodarilor.
În numeroase sate din România se păstrează obiceiul aprinderii focurilor rituale în ajunul sărbătorii, considerate simboluri ale purificării și protecției.
De asemenea, în unele regiuni se împart alimente și pachete pentru sufletele celor adormiți, iar oamenii merg la biserică pentru a participa la slujbe și pentru a se ruga pentru sănătate și prosperitate.
Există și credința populară că în această perioadă cucul încetează să mai cânte, semn că vara a intrat în etapa sa matură.
Ce nu este bine să faci în această perioadă
Tradiția creștină pune accent nu doar pe postul alimentar, ci și pe cel sufletesc.
Credincioșii sunt îndemnați să evite conflictele, certurile, vorbele jignitoare și comportamentele care îi pot îndepărta de valorile creștine.
Postul este văzut ca un timp al reflecției, al împăcării cu cei din jur și al apropierii de Dumnezeu prin rugăciune și participarea la slujbele religioase.
Sărbătoarea de la 29 iunie
Postul se încheie în ajunul marii sărbători a Sfinților Apostoli Petru și Pavel, celebrată anual la 29 iunie.
Ziua este marcată cu cruce roșie în calendarul ortodox și este una dintre cele mai importante sărbători ale verii. În întreaga țară au loc slujbe speciale, procesiuni religioase și manifestări dedicate celor doi mari apostoli care au contribuit decisiv la răspândirea creștinismului în lume.
