De la 1 iulie 2025, românii nu mai pot solicita clasica carte de identitate model 1997 – bine-cunoscutul „buletin” – ca urmare a unei decizii oficiale a Ministerului Afacerilor Interne (MAI). În locul său, cetățenii trebuie să aleagă între Cartea Electronică de Identitate (CEI), Cartea de Identitate Simplă (CIS) sau o simplă viză de reședință. Totul sună modern, european, digitalizat – cel puțin pe hârtie. În realitate, haosul birocratic și lipsa de organizare i-a transformat pe cetățeni în victime ale unei reforme făcute pe genunchi.
Platformă online reactivată, dar inutilă pentru majoritatea
Deși platforma de programări online a fost reactivată pe 30 iunie, prima dată disponibilă în București pentru o programare era în septembrie. Asta înseamnă că mii de cetățeni vor rămâne luni de zile cu buletinul expirat, într-un vid legal care le poate bloca accesul la servicii bancare, medicale sau administrative.
Între timp, cetățenii sunt lăsați în voia sorții: niciun răspuns la mailuri, niciun operator la telefon și zero empatie din partea instituțiilor care ar trebui să deservească publicul. Digitalizare? Da, dar doar dacă ai nervi de fier, răbdare cât pentru un maraton și timp de pierdut la cozi infernale.
„Reforma” în acțiune: cozi de 4 ore, un singur ghișeu
Un reporter care a încercat să își reînnoiască actul de identitate a povestit experiența absurdă prin care a trecut. După încercări eșuate de programare și apeluri rămase fără răspuns, a ajuns în fața unui ghișeu al Direcției pentru Evidența Persoanei, unde aproximativ 50 de persoane erau deservite de un singur funcționar. A așteptat peste patru ore doar pentru a face o fotografie și a depune dosarul. Între timp, la sediul cental al Departamentului Evidența Persoanei din cadrul IGPR din Drumul Taberei, un fost ministru, Vasile Blaga, a intrat în instituție nestingherit, fiind îndrumat direct spre ghișeu – probabil cu o „aprobare specială”.
CITEȘTE : Vasile Blaga, surprins la Evidența Persoanei IGPR
Această imagine spune totul despre modul în care funcționează „reforma administrativă”: pentru oamenii obișnuiți, cozile, umilința și lipsa oricărei priorități; pentru cei privilegiați, uși deschise larg, fără întrebări.
Niciun fel de prioritizare, nici pentru cei care au nevoie urgentă
În mod șocant, nici cei cărora le expiră actul de identitate, nici tinerii care împlinesc 14 ani – și care au nevoie pentru înscrierea la liceu sau alte instituții – nu beneficiază de prioritate. În schimb, persoane care vor doar un buletin „mai modern” se programează la fel ca oricine, blocate într-un sistem în care cererea depășește cu mult capacitatea de prelucrare.
Reforma promisă s-a transformat în haos birocratic
Autoritățile vorbesc frumos în comunicate: digitalizare, modernizare, eficientizare. În realitate, procesul de înlocuire a buletinelor a fost făcut fără infrastructură, fără personal suplimentar și fără soluții pentru cazurile urgente. Este o rețetă perfectă pentru incompetență instituționalizată.
Lipsa unei perioade de tranziție în care să fie emise și vechile buletine, măcar în paralel, arată o lipsă de empatie și o nepăsare revoltătoare față de cetățeni. Promisiunile de digitalizare rămân praf în ochi cât timp digitalul funcționează prost sau deloc, iar fizicul înseamnă stat la cozi interminabile, lipsă de informații și umilință.
Cetățeanul român, din nou prizonierul propriului stat
Decizia de eliminare a buletinului clasic a fost luată fără a pregăti terenul, fără un plan coerent, fără personal suplimentar și fără un sistem informatic capabil să susțină valul de cereri. România „digitalizată” e, de fapt, România cu rând la ghișeu, buletin expirat și nervi întinși la maximum. Autoritățile centrale și locale ar trebui să răspundă public pentru acest dezastru administrativ care afectează milioane de oameni.
