După ajutoare, solidaritate și sprijin umanitar masiv, autoritățile ucrainene exclud România din lista statelor cu dublă cetățenie acceptată
Adoptarea de către legislativul și autoritățile din Ucraina a unei legi care exclude România de pe lista statelor cu care este acceptată dubla cetățenie reprezintă un gest profund nedrept, discriminatoriu și greu de explicat, mai ales în contextul relațiilor dintre cele două state din ultimii ani. Decizia afectează sute de mii de români care trăiesc pe teritoriul Ucrainei de astăzi, oameni care au legături istorice, culturale și familiale profunde cu România.
Această lege este percepută de comunitatea românească drept una antiromânească, adoptată în ciuda sprijinului consistent oferit de România Ucrainei într-unul dintre cele mai dificile momente din istoria sa recentă.
România a ajutat, Ucraina a exclus
România s-a numărat printre statele care au sprijinit constant Ucraina, atât la nivel guvernamental, cât și la nivelul societății civile. Refugiați ucraineni au fost primiți în casele românilor, mii de familii au oferit adăpost, hrană și sprijin, iar copiii ucraineni au fost integrați în școlile românești, învățând alături de copiii noștri, fără discriminare și fără condiționări.
În paralel, România a oferit sprijin umanitar, logistic, diplomatic și politic, inclusiv susținere fermă pe plan internațional. În acest context, decizia Kievului de a adopta o lege care nu recunoaște dubla cetățenie pentru românii din Ucraina este nu doar lipsită de recunoștință, ci și profund contradictorie cu valorile europene pe care Ucraina declară că le împărtășește.
Românii din Ucraina, tratați ca cetățeni de rang secund
Noua legislație ucraineană creează un tratament diferențiat între minorități, favorizând anumite state și excluzând altele, printre care România. Pentru românii care locuiesc în Ucraina și dețin și cetățenie română, mesajul transmis este clar: identitatea lor este tolerată, dar nu respectată pe deplin.
Acești oameni nu sunt o masă abstractă, ci comunități istorice din Bucovina de Nord, Bugeac, Maramureșul istoric, care trăiesc de generații pe aceste teritorii. A le refuza un cadru legal clar pentru dubla cetățenie înseamnă a le limita drepturile și a le crea insecuritate juridică.
Unde sunt valorile europene invocate de Kiev?
Ucraina aspiră la integrarea europeană, iar Uniunea Europeană pune un accent major pe protecția minorităților naționale, pe nediscriminare și pe respectarea drepturilor fundamentale. O lege care lovește direct într-o minoritate importantă, în special într-una aparținând unui stat care a oferit sprijin necondiționat, ridică semne serioase de întrebare asupra coerenței parcursului european al Ucrainei.
Responsabilitatea nu aparține doar unor funcționari anonimi, ci oficialităților și legislativului ucrainean, care au votat și susținut această lege fără a ține cont de impactul ei diplomatic și uman.
O decizie care riscă să afecteze relațiile bilaterale
Legea privind dubla cetățenie riscă să genereze tensiuni inutile între România și Ucraina, două state care ar trebui să fie partenere, nu adversare. În loc să construiască punți, Kievul pare să ridice bariere administrative și simbolice exact acolo unde ar fi fost nevoie de dialog și echilibru.
România nu cere privilegii, ci respect pentru cetățenii săi și pentru românii din afara granițelor, care au fost loiali statului ucrainean, dar și propriei identități.
Concluzie: o lege greșită, într-un moment greșit
Adoptarea acestei legi este o eroare politică și morală, care ignoră realitatea istorică, sprijinul primit și principiile europene invocate constant de Ucraina. Românii din Ucraina nu cer tratament preferențial, ci egalitate, recunoaștere și siguranță juridică.
Este de așteptat ca autoritățile ucrainene să revină asupra acestei decizii, iar dialogul diplomatic să fie reluat, pentru ca drepturile românilor din Ucraina să nu devină o victimă colaterală a unor calcule politice greșite.
