București, România – Într-un nou episod al crizei cronice de responsabilitate care macină instituțiile statului, Institutul Geologic Român (IGR), aflat în subordinea Ministerului Educației, se află în pragul colapsului. Angajații nu și-au mai primit salariile de trei luni, iar de la 1 iulie, directorul institutului, Anca Isac, anunță că transferul datelor de câmp geomagnetic va fi oprit, iar Muzeul Geologic Național va fi închis.
Aceste măsuri drastice vin pe fondul unui blocaj financiar inexplicabil și inadmisibil într-un stat care pretinde că investește în educație, știință și patrimoniu. Isac atrage atenția că această situație nu mai poate continua și face un apel la Ministerul Educației, care până acum a rămas inert, dând dovadă de o neglijență crasă.
Salariile întârziate, un simptom al unei boli mai mari
Nu este prima dată când salariile bugetarilor sunt întârziate, dar trei luni fără plată într-o instituție esențială pentru cercetare și siguranță națională – IGR monitorizează activitatea geomagnetică, cu impact asupra infrastructurii critice – indică o dezorganizare periculoasă. Cum poate funcționa o instituție științifică fără minimul necesar pentru supraviețuire?
Muzeul Geologic Național, un simbol abandonat
Ramona Bălășcuță, directorul interimar al Muzeului Geologic, face un apel disperat către autorități și opinia publică: „Sprijiniți demersurile noastre pentru ca muzeul să nu se închidă.” Este un strigăt de ajutor din partea unei instituții care adăpostește zeci de mii de exponate de patrimoniu național și care joacă un rol-cheie în educația geologică și științifică a tinerelor generații.
Închiderea muzeului nu este doar un eșec administrativ, ci o rușine națională. Într-un stat care se laudă cu investiții în cultură și educație, cum este posibil ca un astfel de loc să ajungă în faliment din cauza indiferenței și incompetenței guvernamentale?
Cine răspunde pentru acest haos?
Ministerul Educației tace. Guvernul se laudă cu reforme și digitalizare, în timp ce instituțiile fundamentale ale statului se sufocă. Lipsa de transparență, lipsa de reacție și lipsa de respect față de cercetători și patrimoniu arată un model de guvernare în care știința nu contează decât ca discurs electoral, nu ca realitate.
Este momentul ca aceste derapaje să nu mai treacă neobservate. Nepăsarea ucide, și o face acum chiar în inima unei instituții care, prin vocația sa, lucrează pentru protejarea și înțelegerea pământului pe care trăim.
CITEȘTE ȘI: Plafonarea la RCA expiră pe 30 iunie. Ce urmează pentru șoferii din România de la 1 iulie – Xpress news
