Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale a publicat vineri după-amiază proiectul noii Legi a salarizării personalului plătit din fonduri publice, împreună cu anexele care conțin noile grile de salarizare pentru toate familiile ocupaționale.
Documentul urmează să fie analizat de partidele politice și de sindicate, înainte de a fi trimis în Parlament.
Noua lege reprezintă unul dintre jaloanele importante asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și urmărește reformarea sistemului de salarizare din sectorul public, în condițiile respectării țintelor de reducere a deficitului bugetar.
Legea Salarizării 2026, publicată în consultare
Proiectul a fost făcut public după întâlnirea desfășurată la Palatul Cotroceni între reprezentanții partidelor politice, consilierul prezidențial Radu Burnete și ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru.
În următoarele zile vor avea loc consultări cu sindicatele și partenerii sociali, iar marți este programată o nouă reuniune a liderilor politici pentru a decide forma finală a proiectului și calendarul adoptării acestuia în Parlament.
Când intră în vigoare noua lege
Potrivit proiectului, noua Lege a salarizării va intra în vigoare la 1 decembrie 2026.
Pentru luna decembrie 2026 și pe tot parcursul anului 2027, valoarea de referință va fi de 4.100 de lei, aceasta reprezentând baza de calcul pentru salariile angajaților din sectorul public.
Începând cu anul 2028, această valoare va putea fi actualizată anual, însă numai în limita posibilităților bugetare și cu respectarea obiectivelor privind reducerea cheltuielilor de personal ca pondere în PIB.
Schimbări importante pentru angajații din Sănătate
Una dintre cele mai importante modificări îi vizează pe medici și personalul medical.
Potrivit proiectului:
- gărzile de urgență efectuate în afara programului normal vor fi plătite la tariful orar corespunzător salariului de bază;
- gărzile efectuate în zilele de repaus săptămânal și de sărbătoare legală vor fi plătite cu un tarif cu 20% mai mare;
- gărzile de monitorizare vor fi remunerate cu 75% din tariful gărzilor de urgență;
- medicii chemați de acasă pentru intervenții vor primi 40% din tariful orar al salariului de bază pentru perioada în care asigură garda la domiciliu.
Sporuri noi pentru profesori
Proiectul introduce și modificări importante pentru sistemul de învățământ.
Profesorii care predau simultan la mai multe clase vor putea beneficia de sporuri cuprinse între 5% și 15% din salariul de bază.
Totodată, cadrele didactice care își desfășoară activitatea în localități izolate sau în învățământul special vor putea primi sporuri de până la 15%.
Modificări pentru administrația publică
Personalul contractual din administrația publică va putea beneficia de:
- spor de 5% pentru condiții grele de muncă;
- spor de până la 15% pentru activitatea desfășurată în zone izolate.
Pentru instituțiile finanțate integral din venituri proprii sunt prevăzute sporuri de până la 20% pentru activități din domeniul siguranței navigației, transportului feroviar, rutier și aerian.
De asemenea, va putea fi acordat și un spor de performanță de până la 20% din salariul de bază, în funcție de rezultatele obținute.
Majorări consistente în sistemul de apărare
Proiectul introduce noi coeficienți de salarizare pentru personalul din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională.
În funcție de gradul de risc și de complexitatea misiunilor, unele majorări salariale pot ajunge până la 70%.
Dragoș Pîslaru: Solicitările sindicatelor depășesc 20 de miliarde de lei
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a precizat că proiectul este rezultatul a 14 sesiuni de consultaredesfășurate împreună cu Banca Mondială și cu reprezentanții sindicatelor și instituțiilor publice.
Potrivit ministrului, revendicările formulate de sindicate depășesc 20 de miliarde de lei, însă actuala situație fiscal-bugetară nu permite acoperirea integrală a acestor solicitări.
„Am plecat de la un acord politic de 8 miliarde de lei. În urma discuțiilor cu Ministerul Finanțelor și Comisia Europeană am stabilit valoarea maximă pe care o poate susține România, astfel încât să respecte jaloanele din PNRR și obiectivele fiscale. Valoarea rezultată este de 7,3% din PIB, ceea ce înseamnă aproximativ 12,1 miliarde de lei pentru masa salarială”, a declarat Dragoș Pîslaru.
Urmează negocieri decisive
Proiectul noii Legi a salarizării va fi discutat în perioada următoare cu sindicatele și partidele politice, iar forma finală ar putea suferi modificări înainte de a ajunge în Parlament.
Miza este una majoră: adoptarea reformei reprezintă unul dintre jaloanele asumate de România prin PNRR și condiționează accesul la fonduri europene importante, în timp ce autoritățile încearcă să păstreze echilibrul între majorările salariale și respectarea disciplinei bugetare.
