Institutul Național de Statistică (INS) a publicat cele mai recente date privind sărăcia și excluziunea socială din România, iar cifrele rămân îngrijorătoare. Deși indicatorii arată o ușoară îmbunătățire față de anul anterior, milioane de români continuă să trăiască în condiții dificile.
Potrivit raportului, 18,4% din populația rezidentă, echivalentul a aproximativ 3,47 milioane de persoane, trăia în 2025 în gospodării ale căror venituri se situau sub pragul sărăciei relative. Comparativ cu 2024, rata sărăciei a scăzut cu 0,6 puncte procentuale, iar numărul persoanelor sărace s-a redus cu aproximativ 127.000.
Femeile și tinerii, cei mai afectați
Datele INS arată că femeile sunt mai expuse riscului de sărăcie decât bărbații. Rata sărăciei în rândul femeilor a fost de 18,7%, comparativ cu 18% în cazul bărbaților.
Cele mai vulnerabile categorii de vârstă sunt tinerii și copiii. Astfel, 25,8% dintre persoanele cu vârste între 18 și 24 de ani trăiau sub pragul sărăciei, iar în cazul copiilor și adolescenților de până la 18 ani procentul ajunge la 23,6%.
Peste trei milioane de români, în deprivare materială severă
Raportul relevă că 16,8% dintre români, adică aproximativ 3,16 milioane de persoane, se aflau în stare de deprivare materială și socială severă. Aceste persoane nu își permit bunuri și servicii considerate esențiale pentru un nivel de trai decent.
Și în acest caz, femeile sunt mai afectate decât bărbații, reprezentând aproape 56% dintre persoanele aflate în această situație.
Aproape 800.000 de persoane trăiesc în gospodării fără locuri de muncă
INS mai arată că 785.000 de persoane cu vârsta de până la 65 de ani locuiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii, adică în familii în care adulții au lucrat mai puțin de 20% din timpul disponibil într-un an.
Acest indicator a crescut față de anul precedent, ajungând la 5,6% din populația analizată.
Peste 5 milioane de români, în risc de sărăcie sau excluziune socială
Cel mai amplu indicator analizat de INS este riscul de sărăcie sau excluziune socială (AROPE). În 2025, acesta a fost de 27,4%, ceea ce înseamnă că aproximativ 5,2 milioane de români se aflau în cel puțin una dintre următoarele situații:
- risc de sărăcie;
- deprivare materială și socială severă;
- gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii.
Comparativ cu anul precedent, numărul persoanelor aflate în această situație a scăzut cu aproximativ 125.000.
Familiile numeroase și cele monoparentale, cele mai vulnerabile
Raportul evidențiază că cele mai afectate sunt gospodăriile cu mulți copii. În cazul familiilor formate din doi adulți și cel puțin trei copii, jumătate dintre membri (50,2%) sunt expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială.
O situație dificilă se înregistrează și în cazul familiilor monoparentale, unde indicatorul ajunge la 45,7%.
Diferențe mari între regiuni
Analiza INS arată că riscul de sărăcie diferă semnificativ între regiunile țării. Regiunea Sud-Est înregistrează cea mai ridicată rată a riscului de sărăcie sau excluziune socială, de 38%, urmată de Sud-Vest Oltenia, cu 36%.
La polul opus se află București-Ilfov, unde doar 13,6% dintre locuitori sunt expuși acestui risc, cel mai redus nivel din România.
Transferurile sociale reduc semnificativ sărăcia
INS subliniază că pensiile și celelalte transferuri sociale au un rol esențial în reducerea sărăciei. Fără aceste forme de sprijin, 44,2% dintre români ar fi trăit sub pragul sărăciei, iar în cazul persoanelor de peste 65 de ani procentul ar fi urcat la 87,9%.
Datele publicate de Institutul Național de Statistică arată că, deși România a înregistrat o ușoară îmbunătățire față de anul anterior, sărăcia și excluziunea socială continuă să afecteze milioane de cetățeni, în special copiii, tinerii, femeile și familiile cu venituri reduse.
