Henri Marie Coandă (7 iunie 1886 – 25 noiembrie 1972) rămâne una dintre cele mai mari valori științifice pe care România le-a dăruit lumii. Inginer, academician, fizician, inventator și pionier al aviației, Coandă a lăsat o moștenire care depășește granițele unui domeniu anume, fiind considerat de specialiști un adevărat „Leonardo Da Vinci al epocii moderne”.
Pionier al aviației și inventatorul motorului cu reacție
Deși numele lui Henri Coandă este legat în special de aviație, domeniu în care a activat intens doar între 1908 și 1918, contribuțiile sale au revoluționat pentru totdeauna acest sector.
La doar 21 de ani, în 1907, a prezentat la Berlin prima machetă a unui avion fără elice, viitorul avion cu reacție. Trei ani mai târziu, la Salonul Internațional de Aeronautică de la Paris, a expus avionul „Coandă 1910”, propulsat prin reacție, experimentat la Yssy-les-Moulineaux.
În 1911, la Reims, a prezentat primul avion bimotor din lume, iar în perioada 1911–1912 a construit la uzinele Bristol unul dintre cele mai performante avioane militare ale timpului – „Bristol-Coandă” – produs ulterior în serie și utilizat de mai multe state, inclusiv de România.
În 1916, la uzinele „Delauney-Belleville” din Franța, a realizat un avion inovator cu două elice propulsive montate la extremitatea fuzelajului.
Efectul Coandă și nașterea Fluidonicii
Dincolo de avioane, cea mai mare descoperire a sa rămâne fenomenul aerodinamic numit „Efectul Coandă”, brevetat în 1934, ce descrie tendința unui jet de fluid de a adera la o suprafață apropiată. Această descoperire a deschis calea unei noi științe – Fluidonica – cu aplicații în tehnologiile de vârf din întreaga lume.
O carieră științifică universală
Coandă a obținut peste 250 de brevete în domenii diverse:
- 1935 – procedeu și dispozitiv pentru devierea unui fluid și amortizoare de zgomot pentru motoare și arme.
- 1941 – perfecționări la injectoare și ejectoare.
- 1955 – dispozitiv pentru obținerea apei pure din soluții saline, folosind energia solară.
- 1958 – perfecționări la aripile de avion.
- 1973 – instalație de transport pneumatic prin canalizații tubulare.
A inventat rezervoare din beton armat pentru hidrocarburi în timpul Primului Război Mondial, a conceput sisteme de transport tubular de mare viteză, instalații pentru desalinizarea apei marine și chiar un tun fără recul pentru avioane.
CITEȘTE ȘI : George Pomuț, eroul român care a schimbat soarta Americii
Educație și formare intelectuală
După studiile la Liceul „Sf. Sava” din București și la Liceul Militar din Iași, a urmat Școala de Artilerie, Geniu și Marină, primind gradul de sublocotenent. Apoi, s-a înscris la Școala Superioară de Aeronautică și Construcții Mecanice din Paris, prima de acest fel din lume, pe care a absolvit-o ca șef de promoție.
S-a perfecționat la institutul „Montefiore” din Torino, la Technische Hochschule din Charlottenburg și la Universitatea din Liège. A lucrat alături de Gustave Eiffel, în șantierele de la Nisa.
Distincții internaționale
Prestigiul său științific a fost recunoscut prin numeroase distincții:
- Medalia de aur pentru invenții, Padova, 1930
- Medalia Aeronautică, Paris, 1961
- Comandor al Ordinului de Merit pentru cercetare și invenție, Paris, 1960
- Diploma de onoare „Harry Diamond Laboratories”, New York, 1965
- Ordinul „Meritul Științific”, 1970
- „Honorary Fellow” al Societății Regale de Aeronautică din Londra, 1971
O personalitate enciclopedică
Dincolo de știință, Henri Coandă a fost și un spirit artistic și polivalent. A cochetat cu sculptura, modelajul, a cântat la violoncel în Orchestra Imperială a Berlinului, a practicat sporturi precum hipismul, rugby-ul sau atletismul și a manifestat pasiuni literare și filosofice.
Această diversitate a preocupărilor l-a consacrat drept un om de știință universal, recunoscut ca unul dintre cei mai mari 20 savanți ai istoriei.
Moștenirea sa pentru România și lume
Henri Coandă nu aparține doar istoriei aviației, ci științei universale. A fost adoptat ca patron spiritual al unor instituții de învățământ, servind drept model de genialitate și perseverență pentru generații întregi.
Român „oltean”, după cum se recomanda el însuși, Coandă rămâne simbolul geniului creator românesc cu impact planetar – un nume care a înscris România în istoria științei și tehnologiei moderne.
Sursa: Henri Coandă – Wikipedia , Academia Română
