PAPARAZZIȘTIREA ZILEI

Bolojan și presa „cuminte”: fotografia care deschide discuția despre bani publici, influență și propaganda binelui

De la mese discrete la finanțări generoase: cum ajung bani publici și corporatiști să întrețină o presă selectiv favorabilă puterii

O fotografie aparent banală, în care moderatorul radio Mihai Morar ia masa alături de premierul Ilie Bolojan la restaurantul „Corsarul” din Oradea, a reaprins o discuție veche, dar incomodă: relația dintre putere, presă și bani. Dincolo de imagine, se conturează o poveste mai amplă, în care apar instituții publice, corporații, bănci și proiecte media bine finanțate, toate gravitând în jurul unui discurs constant favorabil unui anumit tip de leadership.

Jurnalista Sidonia Bogdan atrage atenția că problema nu este fotografia în sine, ci mecanismul din spate. Potrivit acesteia, adevărata forță politică a lui Ilie Bolojan nu s-ar afla exclusiv în partid, ci într-o rețea mediatică favorabilă, susținută financiar nu doar din zona politică, ci și din mediul corporatist și bancar.

„Adevăratul partid al lui Bolojan este cel din presă. Iar bănuții pentru asta nu vin de la partide. A fost dezvoltat un circuit interesant: bănci și corporații românești care finanțează proiecte media și evenimente”, afirmă Sidonia Bogdan.

„Propaganda binelui” și jurnalismul recompensat

Conceptul numit sugestiv „propaganda binelui” descrie un tip de jurnalism care evită criticile dure, livrează mesaje „pozitive” despre putere și, în schimb, beneficiază de finanțări, publicitate sau invitații bine plătite ca speaker la evenimente private.

„Scoți un produs jurnalistic de doi lei, dar dacă ești cumințel, hop, vine băncuța. Dacă le zici politic frumos, hop, vine invitația să fii speaker pe câteva mii de euro”, mai spune jurnalista.

Această relație ridică o întrebare esențială pentru orice democrație funcțională: mai vorbim despre presă independentă sau despre un ecosistem de influență finanțat strategic?

Un milion de euro pentru un eveniment media apropiat de putere

Relația dintre Ilie Bolojan și Mihai Morar nu este una recentă. Ea datează cel puțin din 2019, iar de-a lungul anilor, municipiul Oradea a alocat aproape un milion de euro pentru organizarea evenimentului „Orașul Faptelor Bune”, găzduit de Radio ZU, post la care Mihai Morar este una dintre vocile emblematice.

Deși evenimentul are o componentă caritabilă, dimensiunea finanțării publice ridică semne de întrebare legitime:

  • de ce anumite proiecte media primesc constant sprijin,
  • pe ce criterii sunt selectate,
  • și ce impact are această susținere asupra neutralității editoriale.

Critica nu este despre prietenii, ci despre putere și bani

Nimeni nu contestă dreptul unui politician de a avea relații personale sau apariții publice. Problema apare atunci când banii publici și influența administrativă par să susțină o singură parte a presei, în timp ce vocile critice sunt marginalizate sau ignorate.

Ilie Bolojan și-a construit imaginea de administrator eficient și lider „altfel”. Tocmai de aceea, așteptările de transparență sunt mai mari, nu mai mici. Orice suspiciune că fondurile publice sunt folosite pentru a întreține o presă favorabilă subminează exact capitalul de încredere pe care se bazează această imagine.

O întrebare care rămâne deschisă

Nu vorbim, în acest moment, despre ilegalități demonstrate, ci despre un tip de practică politică care merită analizată public:
este corect ca liderii politici să beneficieze de susținere mediatică alimentată indirect din bani publici sau corporatiști, în timp ce critica reală este estompată?

Până când aceste relații nu sunt explicate clar și transparent, fotografia de la „Corsarul” rămâne mai mult decât o simplă imagine. Devine simbolul unei prese „cuminți” și al unei puteri care știe exact cum să o hrănească.

Back to top button