Vicepremierul care promitea să curețe administrația pare că a început cu eliminarea oamenilor incomozi și a licitațiilor competitive. La Palatul Victoria, interoperabilitatea digitală a murit subit, exact când devenea prea transparentă
România are, din nou, șansa istorică de a demonstra că atunci când vine vorba de digitalizare nu există limite. Mai ales când trebuie digitalizată dispariția unor proiecte europene de sute de milioane.
În centrul unui scandal care zguduie Palatul Victoria se află vicepremierul Oana Gheorghiu, venită în politică sub promisiunea solemnă că va curăța sistemul.
Și, într-adevăr, pare că l-a curățat.
De oameni incomozi.
De proceduri competitive.
Și, aparent, de un proiect european de 164 de milioane de lei, care avea absolut tot ce îi trebuia pentru a merge mai departe: contracte semnate, avize obținute și o procedură validată până la ultimul detaliu birocratic.
Lipsea doar o formalitate banală: aprobarea prin hotărâre de guvern.
Exact acel pas care, surprinzător sau nu, a fost ținut strategic la sertar.
Cum moare un proiect perfect funcțional
Povestea are toate ingredientele unui thriller administrativ românesc.
Pe 4 mai 2026, șeful Autoritatea pentru Digitalizarea României, Dragoș Christian Vlad, este demis sub acuzația de „insubordonare”.
O acuzație elastică, extrem de utilă atunci când trebuie înlăturat cineva care nu pare suficient de maleabil.
În locul său este instalat rapid Aurel Cătălin Julescu, fost consilier personal al vicepremierului.
Până aici, doar o coincidență administrativă românească perfect obișnuită.
Doar că, la doar șase zile de la numire, noul șef anulează licitația privind platforma națională de interoperabilitate.
Motivul invocat?
Lipsa hotărârii de guvern.
Aceeași hotărâre pe care propriul Executiv o ținea blocată.
Dacă absurdul birocratic ar fi sport olimpic, România ar lua aurul fără emoții.
De ce trebuia omorât proiectul?
Aici lucrurile devin și mai interesante.
Surse apropiate dosarului susțin că anularea licitației competitive ar fi deschis calea unor înțelegeri mult mai discrete, prin negocieri netransparente cu firme private din Germania și Republica Moldova.
Pe românește: când licitația publică devine incomodă, soluția este simplă.
O anulezi.
Apoi reconstruiești traseul contractual într-un decor mai liniștit, unde concurența nu mai deranjează.
Curățenie administrativă, nu altceva.
Revoltă la Palatul Victoria
Scandalul a detonat rapid în interiorul Guvernului.
Funcționarii de la Palatul Victoria au intrat în grevă japoneză, un gest rar care arată tensiunea uriașă acumulată în jurul acestei decizii.
Mai grav, fostul șef al digitalizării, Dragoș Christian Vlad, a depus deja plângere penală la Direcția Națională Anticorupție.
Acuzația este una extrem de gravă:
trafic de influență.
Dacă ancheta va confirma suspiciunile, România ar putea asista la unul dintre cele mai mari scandaluri de deturnare strategică a fondurilor europene din ultimii ani.
Digitalizarea românească, între reformă și butonul „Delete”
Cazul ridică o întrebare simplă și incomodă:
Dacă un proiect european impecabil, gata de implementare, poate fi anulat în șase zile printr-un joc de numiri și blocaje administrative, atunci ce șanse reale mai are orice reformă autentică în România?
Digitalizarea promisă pare să funcționeze excelent doar când trebuie șterse urmele.
Restul rămâne blocat în draft.
Iar românii, ca de obicei, află după ce fișierul a fost deja mutat în recycle bin-ul politic.
