Cetățenii Elveției au respins, prin referendum, o propunere controversată care ar fi limitat populația țării la maximum 10 milioane de locuitori până în anul 2050. Inițiativa, promovată de Partidul Popular Elvețian (SVP), formațiune de dreapta și cea mai mare forță politică din Parlament, a fost considerată de mulți observatori drept un „Brexit elvețian” din cauza implicațiilor sale asupra relațiilor cu Uniunea Europeană.
Potrivit rezultatelor oficiale, 54,79% dintre alegători au votat împotriva proiectului, în timp ce 45,21% l-au susținut. Prezența la urne a fost de aproape 59%, semn al interesului ridicat pentru una dintre cele mai dezbătute teme din ultimii ani: imigrația și creșterea populației, relatează The Guardian.
Dacă referendumul ar fi fost aprobat, guvernul elvețian ar fi fost obligat să adopte măsuri stricte pentru a împiedica depășirea pragului de 10 milioane de locuitori până în 2050. În plus, dacă populația ar fi ajuns la 9,5 milioane înainte de această dată, autoritățile ar fi trebuit să introducă restricții privind reunificarea familială, acordarea permiselor de ședere și dreptul de azil.
Cea mai controversată prevedere era însă legată de relația cu Uniunea Europeană. Inițiativa prevedea că, în cazul depășirii plafonului de 10 milioane de locuitori, Elveția ar fi fost obligată să renunțe la acordul privind libera circulație a persoanelor cu UE. O asemenea decizie ar fi pus în pericol accesul țării la piața unică europeană și ar fi afectat semnificativ economia.
Susținătorii proiectului au argumentat că populația Elveției a crescut prea rapid în ultimele două decenii, punând presiune asupra infrastructurii, locuințelor, serviciilor sociale și resurselor naturale. Datele oficiale arată că populația țării a crescut cu aproximativ 23% de la intrarea în vigoare a acordului de liberă circulație cu Uniunea Europeană, în 2002. În prezent, Elveția are aproximativ 9,1 milioane de locuitori, iar peste un sfert dintre aceștia nu dețin cetățenia elvețiană.
Opozanții inițiativei au avertizat însă că măsura ar fi creat probleme serioase pe piața muncii și ar fi afectat sectoare esențiale care depind de forța de muncă străină. De asemenea, guvernul federal și mediul de afaceri au susținut că limitarea populației ar fi afectat stabilitatea economică și relațiile cu Bruxelles-ul.
Experții consideră că alegătorii au fost influențați de temerile privind consecințele economice și diplomatice ale unei astfel de decizii. Mulți cetățeni și-au exprimat îngrijorarea că restricțiile propuse ar fi îngreunat recrutarea de personal în domenii-cheie precum sănătatea și îngrijirea persoanelor vârstnice.
Referendumul a demonstrat încă o dată puterea sistemului de democrație directă din Elveția, unde cetățenii pot decide prin vot asupra unor teme majore. Cu toate acestea, rezultatul arată că majoritatea alegătorilor nu sunt pregătiți să susțină măsuri radicale care ar putea afecta relațiile economice și politice ale țării cu Uniunea Europeană.
Deși propunerea a fost respinsă, dezbaterea privind imigrația și ritmul de creștere a populației rămâne una dintre cele mai importante teme ale politicii elvețiene și este puțin probabil să dispară din agenda publică în anii următori.
