Anastasie Fătu s-a născut la 2 ianuarie 1816, în satul Mușata din județul Vaslui, și a rămas în istoria României ca una dintre figurile emblematice ale științei secolului al XIX-lea. Medic de formație, botanist prin vocație și spirit enciclopedic prin educație, Fătu a fost un pionier al modernizării vieții științifice din Moldova și unul dintre fondatorii Academiei Române, al cărei membru titular a devenit ulterior.
Educația sa a fost una remarcabilă pentru epocă. După studiile începute la Gimnaziul Vasilian din Iași, Anastasie Fătu este trimis, în 1834, ca bursier al statului, la Viena, unde urmează cursuri de filozofie, drept și economie politică. În paralel, atras de științele naturii, frecventează cursurile Facultății de Medicină a Universității vieneze. Între anii 1840–1841 își susține doctoratul în filozofie și drept, iar ulterior își continuă studiile medicale la Paris, la Sorbona, unde obține titlul de doctor în medicină.
Întors în țară în 1847, Anastasie Fătu se stabilește la Iași și se dedică activității medico-sanitare, didactice și științifice. Este numit profesor la Academia Mihăileană, unde contribuie la formarea unei noi generații de intelectuali. Pregătirea sa complexă, dublată de contactul direct cu ideile progresiste din Europa Occidentală, îl determină să se implice activ în reformele sociale și culturale ale vremii, animate de idealuri precum libertatea, egalitatea și dezvoltarea societății românești.
Un moment esențial al activității sale îl reprezintă anul 1856, când, din fonduri proprii, Anastasie Fătu înființează la Iași prima Grădină Botanică din România, pe un teren situat în zona Râpei Galbene. Inspirat de marile grădini botanice pe care le cunoscuse la Viena și Paris, în special de celebra Grădină a Plantelor din capitala Franței, Fătu a dorit să creeze un spațiu dedicat studiului, cercetării și educației botanice, într-o perioadă în care științele naturii se aflau la început în Principatele Române.
Citește și: Nicolae Paulescu, savant român nedreptățit de Premiul Nobel
Activitatea sa științifică a fost strâns legată de Societatea Medico-Naturalistă din Moldova, una dintre cele mai importante instituții științifice ale epocii. Din 1859, Anastasie Fătu este ales membru al conducerii acesteia, iar din 1872 devine președinte. În această calitate, contribuie decisiv la reorganizarea societății pe secții – medicală, științifico-naturalistă și agronomică – și sprijină financiar și logistic Muzeul de Istorie Naturală, îmbogățind în special colecțiile botanice.
Presa vremii, în frunte cu Gheorghe Asachi, i-a elogiat constant inițiativele și patriotismul, subliniind rolul său în dezvoltarea instituțiilor științifice din Iași, după modelul marilor centre europene. Anastasie Fătu nu a fost doar un savant, ci și un filantrop, un exemplu fiind contribuția sa de 1.000 de galbeni la fondarea Societății pentru încurajarea tinerilor români la studii în străinătate, menită să sprijine specializarea în științe aplicate.
De-a lungul timpului, Grădina Botanică din Iași a cunoscut numeroase transformări, fiind mutată și extinsă în mai multe locații. Amplasarea actuală, în Dealul Copou, a fost stabilită în anul 1964. Astăzi, Grădina Botanică „Anastasie Fătu” este cea mai mare din România și una dintre cele mai extinse din Europa, întinzându-se pe aproximativ 100 de hectare, cu lacuri, izvoare de apă minerală, sectoare fitogeografice, dendrologice și un complex impresionant de sere.
Moștenirea lui Anastasie Fătu rămâne una de o valoare inestimabilă. Prin viziunea, sacrificiile și pasiunea sa pentru cunoaștere, el a pus bazele cercetării botanice moderne în România și a creat o instituție care continuă să fie un reper științific, educațional și cultural. Numele său este astăzi inseparabil de Grădina Botanică din Iași, un simbol al legăturii dintre știință, natură și spiritul civic.
