Pe 12 octombrie 1863, în Brașov, se stingea din viață Andrei Mureșanu, poetul transilvănean care a scris versurile imnului „Deșteaptă-te, române!”. La 162 de ani de la moartea sa, memoria lui continuă să dăinuie în istoria României, iar casa în care a locuit devine tot mai mult un simbol cultural ce merită redescoperit.
Din Bistrița, copil sărac, la vocea unei națiuni
Născut în Bistrița, la 16 noiembrie 1816, în familia unui mic întreprinzător greco-catolic, Andrei Mureșanu a cunoscut de mic greutățile vieții. Tatăl său, Teodor, era arendașul unei mori de argăsit scoarță, iar casa în care locuiau era alcătuită dintr-o singură chilie și o tindă. Când tatăl a murit strivit de un car, mama a rămas să crească singură trei copii.
Spre deosebire de frații săi, care au devenit cântăreț bisericesc și morar, Andrei a fost înzestrat cu o sete de cunoaștere care l-a dus departe. A început școala la un bătrân grănicer din Valea Rodnei și apoi, în 1825, a fost admis la școala normală săsească din Bistrița. Au urmat liceul piariștilor, apoi, din 1832, studiile de filozofie și teologie la Blaj, unde l-a avut coleg și pe George Bariț, cu care a legat o prietenie trainică.
La Brașov, începuturile literare
În 1838, Bariț l-a chemat pe Mureșanu la Brașov, unde a devenit institutor la școala română, apoi profesor la gimnaziul românesc. Aici a început să colaboreze la revistele „Foaie pentru minte, inimă și literatură” și „Gazeta de Transilvania”, debutând cu poezia „Fetița și păsărica”.
În acea perioadă, i-a cunoscut pe marii poeți ai vremii: Ion Heliade-Rădulescu, Grigore Alexandrescu, Cezar Bolliac, Vasile Alecsandri, care veneau adesea la băi la Vâlcele, lângă Brașov. Influența acestora i-a dat un impuls major creației sale.
Citește și: Prima școală românească din Brașov – istorie și cultură
1848 – anul revoluției, anul imnului
Anul 1848 a fost momentul de glorie al lui Mureșanu. A participat activ la Revoluția Română din Transilvania și, inspirat de evenimentele vremii, a scris poemul „Un răsunet”, publicat în „Foaie pentru minte, inimă și literatură”. Pe melodia unui vechi imn religios, poezia a devenit rapid marșul revoluționarilor români. Ulterior, versurile sale aveau să fie cunoscute sub titlul „Deșteaptă-te, române!” – numit de Nicolae Bălcescu „Marseilleza românilor”.
După înfrângerea revoluției, a fost arestat de armata țaristă în Muntenia, dus în nordul Moldovei și apoi eliberat. A lucrat ca funcționar la Sibiu, traducător pentru „Buletinul oficial” al guvernului și colaborator la „Telegraful Român”. Deși activ intelectual, a trăit modest și s-a luptat cu depresia și boala.
Casa lui Andrei Mureșanu – martor tăcut al istoriei
Casa în care a locuit Andrei Mureșanu se află pe strada Castelului din Brașov, pe latura estică a cetății. Deși pare o clădire simplă, cu o arhitectură discretă, această locuință este locul în care s-au născut gânduri de libertate, poezie și protest.
La câțiva pași distanță, în Piața Sfatului, se află Muzeul Casa Mureșenilor, deschis în 1968 ca urmare a donației făcute de urmașii familiei. Aici sunt păstrate manuscrise, documente, obiecte de mobilier și arhiva ziarului „Gazeta de Transilvania”.
Statuia lui Andrei Mureșanu din Municipiul Brașov a fost realizată și dezvelită în anul 1973 și a fost amplasată în curtea Teatrului Dramatic din Brașov. Realizată de sculptorul Virgil Fulicea, această operă este un omagiu adus personalității marcante pe care o reprezintă.
