Sursa: Wikipedia
Secretele Primei Școli Românești din Brașov
În inima cartierului istoric Șcheii Brașovului, în curtea Bisericii „Sfântul Nicolae”, se află Muzeul „Prima Școală Românească”, o adevărată comoară a identității noastre culturale. Clădirea, declarată monument istoric, păstrează între zidurile sale ecoul începuturilor educației în limba română și istoria tiparului lui Diaconul Coresi, cel care a lăsat în urmă primele cărți românești.
Originile unei școli legendare
Încă din jurul anului 1480, pe lângă biserica „Sf. Nicolae” funcționa o școală, atestată documentar în 1497. Aici, spre deosebire de alte zone, predarea se făcea în limba română încă din jurul anului 1530, ceea ce a permis dezvoltarea unui nucleu cultural care avea să influențeze întreaga Țară Românească și Moldova.
Odată cu construcția noii biserici de piatră (1595–1597), s-a ridicat și școala din piatră, descrisă ulterior ca un edificiu „mare și bine împărțit”. În 1760, clădirea a fost înălțată cu încă un etaj, păstrându-și forma până astăzi.
Tiparnița lui Coresi și primele cărți românești
Între 1559 și 1581, Diaconul Coresi a tipărit aici 17 cărți în română și slavonă. Catehismul său din 1578 a devenit primul manual folosit la școala din Șchei. Tot aici, dascăli precum Costea, Oprea sau Dimitrie Eustatievici au tradus, scris și adaptat lucrări fundamentale – de la gramatici și cronici la manuale de filozofie și calendare populare.
Viața școlară în Șcheii Brașovului
În secolul al XVI-lea, școala oferea trei tipuri de cursuri: primar, superior și pedagogic. Se predau latina, greaca și slavona, pe lângă limba română. Absolvenții deveneau fie clerici, fie „gramatici” și „dascăli”, adesea trimiși în misiuni diplomatice și administrative pentru orașul Brașov.
Cărțile de școală erau în mare parte religioase, dar și instrumente pentru învățarea scrisului, limbilor și ritualurilor. Unele volume, realizate pe pergament de piele fină de miel, se păstrează și astăzi în colecția muzeului.
De la școală locală la simbol național
Iluminiștii ardeleni și directivele Curții de la Viena din 1774 au transformat instituția într-o școală complexă, parte din sistemul „școlilor naționale neunite”. În 1757, Dimitrie Eustatievici a redactat aici prima gramatică românească, iar în 1797, Radu Tempea V a scris o gramatică de structură latină.
Mai târziu, legătura cu istoria națională s-a consolidat: în 1848, aici s-a cântat pentru prima dată poezia „Deșteaptă-te, române!”, devenită ulterior Imnul Național al României.
Muzeul de astăzi
Organizat în 1957, muzeul include mai multe săli tematice:
- Sala de clasă „Anton Pann”, cu bănci vechi și unelte școlare autentice.
- Sala „Diaconul Coresi”, unde se află replica tiparniței.
- Sala „Cartea și Cărturarii brașoveni”, cu manuscrise rare și tablouri ale personalităților.
- Sala „Cartea, factor de unitate națională”, unde se regăsesc hrisoave domnești și cărți fundamentale precum Biblia de la București (1688).
- Sala cu vatră, care ilustrează atmosfera de familie și tradiție din Șcheii medievali.
Un loc al memoriei și identității
De la dascălii medievali la marii cărturari și până la muzica lui Anton Pann, Prima Școală Românească din Brașov rămâne nu doar un muzeu, ci un simbol al nașterii culturii românești scrise.
