„Capra cu trei iezi” este una dintre cele mai cunoscute și mai îndrăgite povești din literatura română, scrisă de Ion Creangă și publicată pentru prima dată la 1 decembrie 1875 în revista Convorbiri literare. Deși asociată astăzi aproape exclusiv cu autorul humuleștean, povestea are origini în folclorul european și este inspirată, într-o anumită măsură, din basmul Fraților Grimm „Lupul și cei șapte iezi”, apărut în perioada 1812–1815.
Creangă reinterpretează materialul folcloric într-o formă originală, introducând umor, realism rural, limbaj savuros și personaje puternic conturate, transformând povestea într-un reper pentru literatura română pentru copii.
O dramă puternică sub forma unui basm
Intriga basmului surprinde drama unei mame – capra – care își pierde doi dintre copii, păcăliți și devorați de lup. Singurul care supraviețuiește este mezinul, cel mai ascultător dintre iezi, care devine sprijinul mamei în planificarea răzbunării împotriva prădătorului.
Creangă împletește momente de tensiune, umor, morală populară și un final aspru, în care lupul este păcălit și ucis. Povestea surprinde teme precum ascultarea, înțelepciunea, atenția la pericole, dar și puterea maternă, dusă până la sacrificiu și dreptate.
Citește și: Ioan Moraru a câștigat Premiul Nobel pentru Pace
De-a lungul timpului, „Capra cu trei iezi” a devenit una dintre poveștile cel mai frecvent incluse în manuale și abecedare, fiind considerată un text-cheie în formarea culturală a generațiilor de copii din România.
Comentariul literar al lui George Călinescu
Criticul George Călinescu a analizat povestea din perspectiva tehnicilor narative ale lui Creangă, subliniind apropierea de stilul lui La Fontaine, unde animalele sunt tratate ca simboluri ale unor tipologii umane.
Călinescu observa că povestea funcționează ca o comedie cu mască, în care capra devine o caricatură a mamei vorbărețe și pline de patos, iar lupul simbolizează omul lipsit de scrupule. Creangă reușește să creeze o atmosferă viu colorată prin limbajul popular, expresiv, adesea comic, aducând cititorului un spectacol narativ accentuat prin dialoguri savuroase.
„În narațiune, Creangă joacă pe rând toate personagiile”, spunea Călinescu, evidențiind talentul autorului de a transforma povestirea într-o scenă plină de viață.
Adaptări în film și teatru
Popularitatea basmului a inspirat numeroase proiecte artistice:
- 1968 – realizatorul Anton Mater creează un scurtmetraj de animație bazat pe poveste;
- 2019 – scurtmetrajul „Capra cu trei iezi”, regizat de Victor Canache, cu Maia Morgenstern și Marius Bodochi, debutează la Festivalul Internațional de Film Transilvania (TIFF);
- 2022 – povestea este dezvoltată într-un lungmetraj, în aceeași distribuție, filmul fiind apreciat pentru reinterpretarea matură și intensă a clasicului lui Creangă.
Aceste adaptări demonstrează forța subiectului, care continuă să fascineze publicul de toate vârstele.
O poveste mereu actuală
Deși scrisă în secolul al XIX-lea, „Capra cu trei iezi” rămâne extrem de actuală prin mesajele sale despre responsabilitate, iubirea mamei, pericolele naivității și consecințele alegerilor greșite. Basmul continuă să fie citit, jucat, filmat și reinterpretat, păstrându-și locul în patrimoniul cultural românesc și în memoria colectivă a generațiilor.
