Într-o epocă în care dronele au devenit accesibile publicului larg, mulți proprietari de locuințe se confruntă cu situații în care dispozitive zburătoare le survolează curțile, captând imagini fără consimțământ. Deși pentru unii poate părea o simplă activitate recreativă sau un gest nevinovat, legislația română și europeană tratează foarte serios protejarea vieții private.
Dreptul la viață privată, protejat de Constituție
Articolul 26 din Constituția României prevede clar:
„Autoritățile publice respectă și ocrotesc viața intimă, familială și privată.”
Această prevedere nu se aplică doar în spațiul interior al locuinței, ci și în curtea privată, care este considerată o extensie a domiciliului. Astfel, orice formă de intruziune – vizuală sau fizică – trebuie să fie justificată, proporțională și, mai ales, acceptată de persoana vizată.
Codul civil și dreptul la imagine
Conform Codului civil, nimeni nu are voie să capteze, reproducă sau distribuie imagini ale unei persoane aflate într-un spațiu privat fără acordul acesteia.
O dronă care filmează într-o curte privată – mai ales dacă surprinde persoane, copii sau activități personale – încalcă dreptul la imagine și poate atrage răspunderea civilă sau penală a operatorului.
GDPR: protecția datelor cu caracter personal
Dacă imaginile captate de dronă conțin persoane identificabile, intrăm în sfera Regulamentului General privind Protecția Datelor (GDPR) – chiar și când utilizatorul este o persoană fizică.
Imaginile nu pot fi păstrate, analizate sau distribuite fără consimțământul celor filmați. Nerespectarea acestor reguli poate atrage sancțiuni și plângeri oficiale, inclusiv din partea Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP).
CITEȘTE ȘI : De la haos la ordine: Cum a reușit George Tuță să salveze Sectorul 1 din mizeria lăsată de fosta administrație Armand
Ce spune legislația privind dronele
Începând cu Regulamentul UE 2019/947, zborurile cu drone sunt clasificate în trei categorii:
- Open – activități recreative sau nepericuloase
- Specific – activități cu risc moderat (în apropierea clădirilor, infrastructurii etc.)
- Certified – pentru operațiuni complexe, inclusiv comerciale
Pentru utilizatorii obișnuiți, categoria „open” este cea mai relevantă, dar chiar și aceasta presupune obligații stricte:
Drona trebuie înregistrată în sistemul UAS (https://uas.caa.ro) dacă:
- are o cameră
- sau cântărește peste 250 g
Este interzis zborul:
- la peste 120 metri altitudine
- deasupra proprietăților private fără consimțământ
- în zone restricționate (ex. aeroporturi, zone militare)
Noua lege din 2025: control mai strict al spațiului aerian
Legea nr. 73/2025, adoptată recent de Guvernul României, întărește regimul de control al spațiului aerian național. Aceasta vine pe fondul preocupărilor legate de siguranță, protecția vieții private și securitatea națională.
Concluzie: ce poți face dacă o dronă îți încalcă intimitatea
Dacă o dronă te filmează fără permisiune:
- Notează data, ora și locația incidentului
- Încearcă să identifici operatorul (dacă este posibil)
- Depune o plângere la poliție și ANSPDCP
- Poți cere ștergerea imaginilor sau chiar daune morale în instanță
Dreptul la viață privată nu este opțional. Chiar și în era tehnologiei, intimitatea ta rămâne protejată prin lege.
