România și Serbia au făcut un pas important către dezvoltarea unuia dintre cele mai ambițioase proiecte energetice din Europa, după semnarea Memorandumului de Înțelegere privind schimbul de informații pentru realizarea hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Djerdap 3 (Porțile de Fier III).
Documentul a fost semnat joi de premierul interimar al României, Ilie Bolojan, și ministrul Mineritului și Energiei din Serbia, Dubravka Dedovic Handanovic.
Ilie Bolojan: Energia este o problemă de securitate și de nivel de trai
Premierul interimar a subliniat că energia nu mai reprezintă doar o componentă economică, ci a devenit un element esențial pentru securitatea națională și pentru nivelul de trai al populației.
„Prețurile mari la energie afectează companiile, reduc investițiile și se regăsesc direct sau indirect în costurile suportate de cetățeni”, a declarat Ilie Bolojan.
Potrivit acestuia, România are nevoie de noi capacități de stocare a energiei pentru a echilibra sistemul energetic în perioadele în care producția din surse regenerabile fluctuează.
Cum va funcționa Porțile de Fier III
Noua hidrocentrală va utiliza tehnologia de acumulare prin pompaj, considerată una dintre cele mai eficiente metode de stocare a energiei.
Sistemul funcționează astfel:
- energia produsă în exces este utilizată pentru pomparea apei într-un lac situat la altitudine;
- în perioadele cu consum ridicat, apa este eliberată prin turbine, generând din nou energie electrică.
Acest mecanism permite stabilizarea rețelei electrice și valorificarea mai eficientă a energiei produse din surse regenerabile.
Investiție de peste 2,6 miliarde de euro
Potrivit planului prezentat de autoritățile sârbe, proiectul presupune:
- o investiție estimată la 2,63 miliarde de euro;
- o capacitate instalată de 2.400 MW;
- încă 400 MW proveniți din parcuri eoliene și fotovoltaice;
- o capacitate totală de 2.800 MW.
Dacă va fi finalizat conform planului, Djerdap 3 va deveni cea mai mare facilitate de stocare a energiei din această parte a Europei și una dintre cele mai mari de pe continent.
România analizează impactul asupra Porților de Fier I și II
Ilie Bolojan a precizat că România va analiza cu atenție efectele pe care noul proiect le poate avea asupra hidrocentralelor existente de la Porțile de Fier I și II, asupra navigației pe Dunăre și asupra comunităților riverane.
Autoritățile române au subliniat că orice dezvoltare trebuie să fie compatibilă cu funcționarea actualelor amenajări hidroenergetice și cu protejarea mediului.
Serbia accelerează proiectul
Ministrul sârb al Energiei a anunțat că în cursul acestui an vor începe elaborarea studiului de fezabilitate, documentația tehnică și planificarea teritorială.
De asemenea, proiectul este inclus în Acordul strategic de cooperare energetică dintre Serbia și Statele Unite, iar până în prezent șase companii americane și-au manifestat interesul pentru participarea la construcția hidrocentralei.
Cooperare și în domeniul gazelor naturale
Pe lângă proiectul hidrocentralei, România și Serbia avansează și în dezvoltarea infrastructurii de gaze naturale.
Cele două state lucrează la realizarea unui interconector de gaze, cu o capacitate de minimum 1,6 miliarde metri cubi anual, care va conecta Serbia la coridorul european BRUA.
În următoarele zece luni, Serbia intenționează să finalizeze o conductă de aproximativ 32 de kilometri până la frontiera cu România.
Finalizare estimată în 2038
Conform planurilor actuale, construcția hidrocentralei Porțile de Fier III ar urma să fie finalizată până în anul 2038, transformând proiectul într-un element-cheie al securității energetice din Europa de Sud-Est și într-o infrastructură strategică pentru integrarea energiilor regenerabile în sistemul energetic regional.
